Când vorbim despre tradiția catolică a Ținutului Secuiesc, nu-i putem ocoli pe franciscani. Mănăstirile călugărilor în rasă maro i-au păstrat în credință pe locuitorii din Ciuc, Giurgeu și Cașin și după furtunile Reformei – și au întreținut totodată școli, o tipografie și biblioteci.
Păzitorii credinței după Reformă
După Reforma din secolul al XVI-lea, viața monahală din Transilvania aproape că a dispărut: la începutul secolului al XVII-lea, călugări mai trăiau doar în mănăstirea de la Șumuleu Ciuc. Cum și preoții seculari erau puțini, franciscanii au devenit principalii protagoniști ai reînnoirii catolice. Până la mijlocul secolului al XVII-lea funcționau din nou patru mănăstiri ale lor – la Șumuleu Ciuc, Călugăreni, Albești și Lemnia –, iar de aici a pornit o nouă expansiune a ordinului.
Șumuleu Ciuc – mănăstirea-mamă
Mănăstirea de la Șumuleu Ciuc a fost întemeiată în 1442, iar prima ei biserică gotică a fost construită între 1442 și 1448. Mănăstirea nu era doar loc de pelerinaj, ci și centru cultural: gimnaziul ei este menționat deja în 1630, tipografia este legată de numele lui János Kájoni și tot aici a apărut celebrul Cantionale Catholicum. Actuala bazilică barocă a fost sfințită în 1876. Descrierea detaliată a bazilicii din Șumuleu Ciuc
Călugăreni – mănăstirea de pe valea Nirajului
În 1635, Mihály Tholdalagi, căpitanul suprem al Scaunului Mureș, a cumpărat pentru franciscanii sosiți în Scaunul Mureș o casă și un teren la Călugăreni. Biserica în stil renascentist târziu a fost finalizată în 1678, iar în mănăstire a funcționat timp de peste un secol o școală. În 1949, călugării au trebuit să plece. Descrierea detaliată a mănăstirii din Călugăreni
Lăzarea – casa lui János Kájoni
Construcția mănăstirii de deasupra castelului Lázár a început în 1642, când István Lázár i-a chemat pe franciscani la Lăzarea; în 1665, István Lázár cel Tânăr a donat ordinului capelele și pământurile. Aici a trăit și a murit în 1687 János Kájoni, unul dintre cei mai erudiți călugări transilvăneni ai vremii. Descrierea detaliată a mănăstirii din Lăzarea
Estelnic – centrul franciscan al Trei Scaunelor
Franciscanii s-au stabilit la Estelnic în ultimul sfert al secolului al XVII-lea. Biserica actuală a fost construită între 1710 și 1729, folosind elemente ale vechii capele Sfântul Gheorghe, iar mănăstirea de piatră a fost finalizată până în 1750. După incendiul din 1921 a fost reconstruită. Descrierea detaliată a mănăstirii din Estelnic
Odorheiu Secuiesc și Kanta
Franciscanii au apărut la Odorheiu Secuiesc încă din 1492, iar actuala mănăstire a fost întemeiată în 1706; construcția bisericii închinate Sfinților Apostoli Petru și Pavel a început în 1730. În cartierul Kanta din Târgu Secuiesc s-a stabilit, la sfârșitul secolului al XVII-lea, ordinul înrudit al minoriților: biserica lor Sfânta Treime a fost construită între 1727 și 1795, iar școala lor este una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din Trei Scaune.
Sfaturi pentru vizitatori
- Bisericile mănăstirilor sunt de regulă deschise în timpul zilei, însă clădirile mănăstirilor sunt locuința călugărilor – acestea pot fi vizitate doar cu permisiune specială.
- Despre zilele de hram ale locurilor de pelerinaj franciscane calendarul nostru de sărbători .
- Drumul Mariei trece pe la mai multe mănăstiri franciscane – despre pelerinajul pe jos am scris în articolul nostru Pe drum .
Sursele fotografiilor de la Șumuleu Ciuc, Călugăreni și Lăzarea: Wikimedia Commons (autori: Mycroshop, Țetcu Mircea Rareș; CC BY 3.0, CC BY-SA 3.0).
