În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, negustorii armeni veniți din Moldova s-au stabilit mai întâi în Ciuc și Giurgeu. Urmașii lor vorbesc astăzi maghiara, dar la Gheorgheni și Frumoasa funcționează și acum parohii catolice de rit armean.
- Așezare
- În mai multe valuri între 1668 și 1672 – după tradiție în 1672, în vremea principelui Mihai Apafi
- Centre
- Frumoasa, Gheorgheni, Dumbrăveni, Gherla
- Organizare bisericească
- Ordinariatul pentru credincioșii armeano-catolici din România, din 1930, cu sediul la Gherla
- Rit
- Rit armean, în unire cu Roma din 1689
Negustori printre munți
Armenii au sosit în Transilvania în mai multe valuri, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. S-au așezat mai întâi în Depresiunea Ciucului, în 1680 au primit dreptul de a face comerț și de a se stabili liber, iar la începutul secolului al XVIII-lea aveau patru centre: Frumoasa, Gheorgheni, Ebesfalva – mai târziu Dumbrăveni – și Gherla.
În 1689, biserica lor a intrat în unire cu Roma: de atunci sunt catolici, dar și-au păstrat ritul armean. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea s-au integrat treptat, prin limbă și obiceiuri, în societatea maghiară. Astăzi sunt puțini: în 2013, ordinariatului îi aparțineau 666 de credincioși.
Ce merită văzut
- La Gheorgheni, biserica armeană barocă, înconjurată de un zid de piatră cu ambrazuri, construită între 1730 și 1733.
- Cea mai valoroasă pictură a bisericii: Sfântul Grigore Luminătorul îl botează pe regele Tiridate al III-lea – pictată în 1752 la mănăstirea mechitaristă din Veneția.
- La Frumoasa, unul dintre primele centre armene, se află de asemenea o biserică armeano-catolică; deasupra satului se găsește locul memorial Sfântul Ladislau de pe Pogány-havas.
Sărbătoare
- 8 septembrieNașterea Maicii Domnului: hramul bisericii armene din Gheorgheni, cu liturghie de rit armean, în ziua sărbătorii sau în duminica cea mai apropiată
