Mănăstirea și biserica franciscană – Bač (Bács)
Mănăstirea franciscană din Bač este unul dintre cele mai vechi ansambluri bisericești din Bačka aflate încă în folosință: sanctuarul și turnul medieval ale bisericii închinate Adormirii Maicii Domnului, precum și mănăstirea barocă păstrează istoria mai multor secole. Este inclusă printre monumentele culturale de importanță excepțională ale Serbiei.
În Evul Mediu, Bač a fost un important centru bisericesc: o vreme aici au rezidat și arhiepiscopii de Kalocsa, care din secolul al XIII-lea au purtat titlul de „arhiepiscop de Kalocsa și Bács”. Împrejurările întemeierii bisericii franciscane nu sunt cunoscute. Tradiția leagă începuturile ei din secolul al XII-lea de canonicii Sfântului Mormânt din Ierusalim, în timp ce, potrivit Lexiconului Catolic Maghiar, partea estică a bisericii a fost construită în secolul al XIII-lea. Mănăstirea este menționată pentru prima dată într-o listă alcătuită în jurul anilor 1334–1340; în 1360, 1378 și 1419 provincia franciscană maghiară și-a ținut aici capitlul.
Turnul și mănăstirea au fost ridicate probabil la sfârșitul secolului al XIV-lea, iar jumătatea vestică a bisericii a fost terminată la sfârșitul secolului al XV-lea. În 1526, după bătălia de la Mohács, orașul s-a împotrivit armatei otomane care se întorcea de la Buda, așa că mănăstirea a fost devastată, iar biserica transformată în moschee – amintirea acestei perioade o păstrează nișa mihrabului, vizibilă și astăzi.
În 1688 au sosit la Bač franciscani refugiați din regiunea Tuzla din Bosnia, aducând cu ei o parte dintre credincioși și o icoană venerată a Fecioarei. Partea restaurată a bisericii a fost sfințită în 1699; după distrugerile din timpul războiului de independență al lui Rákóczi a fost refăcută începând din 1716, iar înfățișarea de astăzi a primit-o până la mijlocul secolului al XVIII-lea. Comoara ei este o icoană a Fecioarei în tradiție bizantină, de la sfârșitul secolului al XVII-lea – Maica Domnului cea Bucuroasă de la Bač –, venerată ca făcătoare de minuni deopotrivă de catolici și ortodocși. Pelerinajele au fost interzise de Iosif al II-lea în 1784.
Mănăstirea păstrează o bibliotecă bogată, cu volume din secolele XV–XX, iar orga cu 16 registre, folosită și astăzi, a fost construită de orgari franciscani în prima treime a secolului al XIX-lea. În 2011, pe contrafortul sudic a fost descoperită o frescă din secolul al XIII-lea care îl înfățișează pe Hristos răstignit cu Fecioara Maria. Ansamblul a fost restaurat cu fonduri ale Uniunii Europene între 2016 și 2018, iar în unele încăperi a fost amenajată o expoziție muzeală.
Vizitare: mănăstirea se află în centrul localității Bač, la aproximativ 60 km nord-vest de Novi Sad pe șosea. Vizita poate fi îmbinată cu ruinele cetății Bač și cu capela Sfântul Anton din secolul al XV-lea, de pe malul râului Mostonga, la marginea localității, un vechi loc de pelerinaj.
Surse: Lexiconul Catolic Maghiar · Wikipedia (sârbă) · Pagina proiectului de restaurare (UE–Serbia) · Etnoantropološki problemi – icoana de la Bač
Foto: Ванилица / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0 · Foto: Ванилица / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
Localitate:
Bač (Bács)
