Biserica reformată de pe strada Kogălniceanu – Cluj-Napoca (Kolozsvár)
Biserica reformată de pe strada Kogălniceanu (în maghiară Farkas utca) este cel mai caracteristic monument al goticului maghiar din Transilvania: contraforturile masive și simplitatea ei austeră au transformat-o într-unul dintre simbolurile Clujului. Este considerată biserica principală a Bisericii Reformate din Transilvania, deoarece aici erau instalați în mod tradițional episcopii.
Primul document privind construcția ei datează din 9 septembrie 1486, când, din porunca regelui Matia Corvin, orașul a donat călugărilor franciscani un teren lângă Bastionul Croitorilor. Regele a suportat cheltuielile lucrărilor, iar după moartea sa construcția a fost sprijinită și de Vladislav al II-lea; biserica, închinată Sfintei Fecioare Maria, era gata în 1503. Pentru că în interiorul zidurilor spațiul era puțin, a fost ridicată la întâlnirea zidurilor sudic și estic ale cetății, motiv pentru care se află și astăzi în mijlocul străzii.
După răspândirea Reformei, franciscanii au fost nevoiți să părăsească orașul în 1556, iar mai târziu Ștefan Báthory a donat clădirea iezuiților. În 1603 o mulțime înfuriată a năvălit în biserică și i-a distrus mobilierul, iar o parte a bolții s-a prăbușit. În 1622 Gabriel Bethlen a dat clădirea ruinată comunității reformate; reconstrucția a început în 1638 cu sprijinul principelui Gheorghe Rákóczi I, când s-au realizat bolta nouă și întregul mobilier. După incendiul din 1798 a trebuit restaurată din nou.
Biserica cu o singură navă, fără transept, are 60 de metri lungime totală, iar bolta se ridică la 19 metri. Mobilierul datează din perioada reconstrucției: stranele renascentiste cu spătar înalt din 1646 au fost lucrate de tâmplari din Bistrița și Sighișoara, iar amvonul de piatră pe soclu hexagonal, terminat tot în 1646, este una dintre primele opere ale Renașterii florale transilvănene. Stranele și pereții sunt împodobite cu 117 blazoane și plăci funerare din secolele XVII–XX.
În biserică se odihnesc principele Mihail Apafi I al Transilvaniei și soția sa, Anna Bornemisza, precum și fiul lor, Mihail Apafi al II-lea, cu soția sa, Kata Bethlen. Rămășițele lor pământești au fost aduse aici din biserica de la Mălâncrav (Almakerék) la începutul anilor 1940, iar monumentul funerar a fost proiectat de Károly Kós. Datorită acusticii excelente, biserica găzduiește regulat concerte de orgă din anii 1960.
Vizitare: biserica se află în centrul Clujului, pe strada Mihail Kogălniceanu (Farkas utca), lângă Colegiul Reformat. În fața ei se află o copie a statuii Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, realizată în 1373 de frații Martin și Gheorghe din Cluj, al cărei original se află în Castelul din Praga. Până la piața centrală sunt doar câteva minute de mers pe jos.
Surse: Wikipedia · Lexiconul maghiar din România – Monumente
Foto: Cluj Napoca / Wikimedia Commons, CC BY 2.0 · Foto: Cristian Bortes din Cluj-Napoca, România / Wikimedia Commons, CC BY 2.0
Localitate:
Cluj-Napoca (Kolozsvár)
