Cuvântul latin peregrinus însemna inițial străin, venetic, călător – mai târziu, din el a derivat și noțiunea de pelerin. Cuvântul arată bine că o călătorie religioasă a însemnat întotdeauna două lucruri deodată: ieșirea din obișnuit și sosirea undeva, într-un loc mai mare decât noi înșine. Dar ce înțelegem astăzi prin turism religios?
Pelerini, turiști – și tot ce se află între ei
Statisticile internaționale ale turismului (UN Tourism, IRTS 2008) tratează călătoriile în scop religios și pelerinajul ca pe o categorie distinctă între principalele scopuri ale călătoriilor. Potrivit literaturii de specialitate, vorbim de turism religios atunci când scopul principal al călătoriei este vizitarea unor locuri, trasee și sărbători cu semnificație religioasă sau participarea la un eveniment religios.
Potrivit modelului antropologei Valene Smith, pelerinul și turistul nu sunt două lumi separate, ci cele două capete ale unei scale: la un capăt se află pelerinul motivat exclusiv religios, la celălalt turistul care călătorește din simplă curiozitate – iar între ei se situează turistul religios, care caută deopotrivă o experiență spirituală și valori culturale.
Formele turismului religios
- Pelerinajul – o călătorie spirituală spre un loc sfânt, pe jos sau în grup organizat (de exemplu Drumul Mariei sau pelerinajul de la Șumuleu Ciuc).
- Vizitarea locurilor de pelerinaj și a hramurilor – participarea la o sărbătoare bisericească, la un hram (búcsú) sau la o procesiune.
- Turismul de patrimoniu bisericesc – vizitarea bisericilor, mănăstirilor, picturilor murale și tavanelor pictate, chiar și de-a lungul unor trasee tematice.
- Programe spirituale – exerciții spirituale, tabere bisericești, zile de reculegere într-un cadru mănăstiresc.
Un sector rezilient
Se estimează că anual câteva sute de milioane de oameni vizitează marile locuri religioase ale lumii. Declarația de la Betleem, adoptată în 2015 la o conferință a statelor membre ale UN Tourism (pe atunci OMT), a descris turismul religios drept un segment de piață mai rezistent la crizele externe, care creează valoare și pentru comunitățile gazdă. În Ungaria și în România nu există însă statistici separate și fiabile privind turismul religios.
Șumuleu Ciuc – un pelerinaj în cifre
Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc arată bine cum se schimbă importanța unui loc de pelerinaj. La începutul secolului XX veneau 30–40 de mii de pelerini, iar în 1926 circa 60 de mii. Din 1950 pelerinajul a fost practic interzis, iar în 1968 numărul participanților a fost de doar aproximativ zece mii. Din anii 1990, în fiecare an vin câteva sute de mii de oameni; la Liturghia Papei Francisc din 2019 s-au înregistrat peste 110 mii de persoane.
Ce oferă Ținutul Secuiesc
Ținutul Secuiesc oferă aproape toate formele de turism religios pe o suprafață relativ mică: de la biserica fortificată din Dârjiu, parte a patrimoniului mondial UNESCO, la locurile de pelerinaj franciscane și până la hramurile capelelor de munte. Peregrinus își propune să vă ajute în acest sens:
- a Locuri recomandate găsiți descrieri detaliate ale bisericilor și mănăstirilor,
- pe harta interactivă și pe pagina Trasee de pelerinaj vă puteți planifica drumul, iar
- calendarul nostru de sărbători și Calendar de evenimente vă ajută să alegeți momentul potrivit.
Vizitatorul respectuos
Turistul religios este oaspete în locul sfânt al unei comunități vii. Îmbrăcați-vă decent, nu deranjați slujbele, cereți permisiunea înainte de a fotografia și, dacă puteți, sprijiniți prin donație întreținerea bisericii sau a mănăstirii. Astfel, călătoria nu va fi doar o experiență, ci și o întâlnire.
