Biserica abației premonstratense Sf. Ioan Botezătorul – Jasov (Jászó)
Abația premonstratensă din Jasov (Jászó) este cel mai mare ansamblu monastic din Slovacia și una dintre cele mai importante opere ale barocului târziu din Europa Centrală: biserica închinată Sfântului Ioan Botezătorul este flancată de aripile prelaturii și ale conventului, iar în spate se întinde o grădină în stil francez. Mănăstirea este din secolul al XII-lea unul dintre centrele spirituale ale Ungariei de Sus, iar biblioteca ei păstrează circa optzeci de mii de volume.
Premonstratensii s-au așezat la Jasov la sfârșitul secolului al XII-lea; tradiția atribuie întemeierea prepoziturii regelui Coloman Cărturarul, iar prima mențiune scrisă datează din 1234. După o primă mănăstire de lemn, construcția în piatră a început în jurul anului 1228, fiind întreruptă de invazia tătară: călugării au supraviețuit pustiirii într-o peșteră din stânca apropiată. Diploma lui Béla al IV-lea din 1255 – considerată astăzi actul de întemeiere – a confirmat moșiile și privilegiile prepoziturii; între 1262 și 1874, conventul din Jasov a funcționat ca loc de adeverire, emițând acte pentru întreaga regiune. În 1436, Sigismund de Luxemburg a poruncit fortificarea mănăstirii: mănăstirea-cetate a fost numită de atunci Jászóvár, dar husiții au cucerit-o totuși și au stăpânit-o până în 1447.
După Mohács, prepozitura s-a depopulat, iar în 1685 oștile lui Thököly i-au dat foc. În 1700 a fost dobândită de abația premonstratensă din Louka, în Moravia, care în 1745 l-a trimis la Jasov pe Andreas Sauberer; în timpul prepoziturii sale, ansamblul a fost construit în forma de astăzi. Zidurile medievale au fost demolate și, începând din 1745, s-a ridicat un nou ansamblu baroc târziu după planurile arhitectului vienez Franz Anton Pilgram; după moartea lui Pilgram, în 1761, lucrările au fost terminate de meșterul Anton Salzgeber. Biserica a fost sfințită la 1 octombrie 1766. În 1770, Maria Terezia a ridicat prepozitura la rang de abație independentă.
Decorația bisericii și a mănăstirii este opera a trei meșteri de seamă: Johann Lucas Kracker a pictat frescele și șapte tablouri de altar, Johann Anton Krauss a sculptat statuile, iar Johann Hennevogel a realizat stucaturile. Cele 365 de ferestre, 12 coșuri și 4 porți ale clădirii evocă zilele, lunile și anotimpurile anului. Iosif al II-lea a desființat ordinul în 1787, iar mănăstirea rămasă goală a ars în 1792; premonstratensii s-au putut întoarce în 1802, cu condiția de a întreține gimnazii – la Košice, Levoča, Rožňava și Oradea –, atunci fiind construită și sala bibliotecii. În 1950, statul cehoslovac a desființat comunitatea, iar mănăstirea a servit și ca lagăr de internare; un incendiu din 1970 a deteriorat frescele bisericii, restaurate ulterior. După căderea comunismului, premonstratensii s-au întors, iar abația este din nou o comunitate vie.
Vizitare: Jasov se află la 22 de kilometri vest de Košice, în valea râului Bodva, la marginea Carstului Slovac; abația se află în partea de sud a localității, pe strada Podzámok, și poate fi atinsă cu mașina sau cu autobuzul din Košice. Biserica, biblioteca, sala festivă și grădina mănăstirii se vizitează sezonier, cu ghid, fiind disponibil și un audioghid în limba maghiară; biletele pot fi cumpărate în avans pe site-ul abației. Vizita se poate combina cu Peștera Jasov din apropiere, parte a patrimoniului mondial UNESCO.
Surse: Wikipedia · Wikipedia (slovacă) · Turism Regiunea Košice
Foto: Robert Jahoda / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0 · Foto: Robert Jahoda / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
Localitate:
Jasov (Jászó)
