Bazilica Maicii Domnului de Loreto – Loretto (Lorettom)
Bazilica din Loretto (Lorettom) este cel mai însemnat sanctuar marian din Burgenland, întemeiat la mijlocul secolului al XVII-lea de judele curții Ferenc Nádasdy după modelul orașului italian Loreto. Ansamblul format din uriașa biserică barocă de pelerinaj, capela de Loreto din curtea claustrului și fosta mănăstire servită atrage anual circa două sute de mii de vizitatori și poartă din 1997 rangul de bazilică minoră.
Istoria sanctuarului a început în 1644, când Rudolf von Stotzingen, vasal al domeniului Hornstein, s-a întors de la Loreto cu o copie a statuii făcătoare de minuni și i-a ridicat o capelă după modelul Casei Sfinte de la Loreto, pe locul unei capele ruinate a Sfântului Ioan, din 1431. Din 1648 serviții din Stotzing au slujit liturghia aici. Ferenc Nádasdy, care a dobândit domeniul în 1650, a pus în 1651 piatra de temelie a unei biserici mari și a unei mănăstiri noi; arhitectul a fost probabil Antonio Riebler. Biserica a fost sfințită la 2 iulie 1659, în prezența înalților prelați și a marii nobilimi maghiare și a vreo douăzeci de mii de pelerini, iar capela a fost mutată atunci pe locul actual, în curtea claustrului.
La 13 iulie 1683 armata otomană care mărșăluia spre Viena a dat foc bisericii și mănăstirii; statuia fusese pusă la adăpost din vreme în cetatea Forchtenstein. Reconstrucția este legată de numele principelui Paul Esterházy; biserica a fost resfințită în 1707, iar pelerinajele au prins curând un nou avânt: în 1746 a venit aici însăși Maria Terezia. În 1738–1740 s-a construit o fațadă cu două turnuri, dar cupolele lor în formă de bulb au ars în 1781 și de atunci turnurile sunt acoperite cu învelitori piramidale joase. Iosif al II-lea a desființat mănăstirea în 1787 și a interzis pelerinajul; clădirea a servit drept spital militar, apoi depozit de lână al domeniului Esterházy. Serviții s-au întors între 1926 și 1956, iar din 1964 sanctuarul este îngrijit de Oblații Fecioarei Maria.
Biserica, cu patru travee și boltă în leagăn, se deschide pe ambele laturi spre capele întemeiate în secolele XVII–XVIII de familii aristocratice – Draskovich, Nádasdy, Bucellini. Stucaturile din partea de jos a navei datează de pe la 1650–1670 și îi sunt atribuite lui Carlo Martino Carlone. Altarul principal a fost donat în 1766 de colonelul de cavalerie János Lipthay și poartă blazonul lui Paul Esterházy, donatorul primului altar principal; orga din 1761 este opera lui Johann Rath din Sopron. În nișele fațadei stau statuile sfinților regi Ștefan și Ladislau. În încăperea din spate a capelei de Loreto din curtea claustrului, „bucătăria neagră”, se păstrează Madona Neagră din 1644, cu o coroană de argint făcută în 1715. În 2016, sub lespedea de piatră a altarului capelei a fost găsită o statuie a Fecioarei mutilată în 1683, restaurată apoi de oficiul federal pentru monumente.
Hram: bazilica este închinată Neprihănitei Zămisliri (8 decembrie); marele hram și târgul se țin de Adormirea Maicii Domnului, 15 august, iar în ziua de 8 a fiecărei luni are loc un pelerinaj lunar.
Vizitare: Loretto se află la circa 13 km de Eisenstadt și 38 km de Viena, la poalele de nord-vest ale Munților Leitha, chiar lângă Stotzing. Bazilica se înalță la capătul pajiștii largi a satului, împodobită cu coloane baroce; în fața ei, o coloană a Mariei de pe la 1700 marchează locul inițial al capelei. Sanctuarul este și un loc căutat pentru nunți, așa că la sfârșit de săptămână pot avea loc ceremonii.
Surse: Wikipedia – Lorettom (Loretto) · Wikipedia (germană) – Basilika Maria Loretto im Burgenland · Wikipedia (germană) – Loretto (Burgenland)
Foto: C.Stadler/Bwag / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 at · Foto: C.Stadler/Bwag / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 at
Localitate:
Loretto (Lorettom)
